Levolision diboute ou kifer bann imin mars dibout

Kreol Morisien

Translated by Soufia Bham and Javed Jangeerkhan

In gagne bien lontan, bann imin ti pe mars lor lipie ek lame, kouma tou bann lezot kreatir ek kat lapat. Imin ti pli rapid ki liev, leopar ou rinoseros. Lipie ek lame ti pli pros ki bann lezot organn: zot ti ena bann zwin ki ti parey: zepol ek lerin; koud ek zenou; seviy ek pwanie; lipie ek lame, pou al fini ek sink ledwa lipie ek lame, ek bann zong lor sak ledwa. Lame ek lipie ti resanble dan manier ki bann ledwa aranze depi pli gro ledwa ziska pli tipti ledwa. Sa lepok la pous ti pre ar bann lezot ledwa, parey kouma gro ledwa lipie. Lame ek lipie ti apel sakenn kouzin premie degre.

Zot ti ed sakenn sarye lekor partou kot li ti pe rod ale; bazar, magazin, monte ek desann pie ek montagn; partou kot ti bizin mouvman. Mem dan dilo, zot ti travay ansam pou ed lekor flote, naze ou plonze. Zot ti demokratik ek egaliter dan zot relasion. Zot ti ousi kapav servi bann prodwi bann lezot organn, son koze depi labous, tande depi zorey, santi depi nene e mem gete depi lizie.

Zot ritm ek kordinasion invisib ti pe rann bann lezot parti lekor mari zalou. Zot ti amerde ki zot ti pe bizin pret zot bann fakilte spesial zot bann kouzin. Zot ti tro avegle par zalouzi pou realize ki lame ek lipie ti pe sarye zot partou. Zot inn fini par koumans konplote kont sa per-la.

Lalang inn pran enn plan prete ar servo e inn met li an aksion toutswit. Linn koumans pans for for lor lafors relatif lame e lipie. Linn koumans panse: be kisannla ki pli for. De kouzin-la, ki zame avan pa ti kas la tet ek seki lezot ti ena ek ki ti kapav fer, inn koumans pran son prete ar labous pou proklame ki li-mem pli inportan pou lekor ki lot la. Mari vit sa inn vinn lor kisanla ti pli elegan; lame ti pe fer granwar lor so bann ledwa rafine e ti pe boufonn lipie pou so bann gro ledwa kourt. Pou bat li enn may, ledwa lipie ti koumans boufonn bann ledwa meg meg, so bann kouzin afame! Tousala inn kontinie pou enn-ta zour ek ena fwa ti pe afekte zot kapasite travay ansam. Finalman, sa inn vinn enn kestion pouvwar; zot inn fini par demann bann lezot organn fer larbit.

Lalang ki ti fer sigzesion enn konpetision. Zot tou ti dakor ki ti enn top lide. Me ki kalite konpetision? Ena ti fer sigzesion enn parti “wrestling” – lame ek lipie kont sakenn. Lezot ti pans enn diel lepe, zonglaz, lekours, ou mem zwe esek ou dam me tousala ti elimine parski li ti pou tro difisil pou organize ou tro dan lavantaz enn parti lekor ou lot. Ankor enn fwa, lalang mem, apre ki li ti pran enn lide prete ar servo ki ti pou donn enn solision. Sak parti ti pou fer sigzesion enn etap, kan ariv so tour. Lame e lipie ti dakor.

Konpetision-la ti pase dan enn baz dan lafore, kot larivier. Tou bann organn ti pe veye si ti ena kit danze ki ti kapav pran lekor par sirpriz parski so bann organn ti pe lager ant zot mem. Lizie ti pe get lwin e partou pou ninport ki tipti danze; zorey ti pe ekout tou ti son depi lwin; nene ti debous so narinn pou ki li kapav santi ninport ki danze ki lizie e zorey pa ti detekte; e lalang ti pe pare pou kriye for pou danze.

Divan ti fann informasion lor konpetision-la dan kat kwin lafore, dilo ek ler. Bann zanimo kat lapat ti premie pou rasanble, enn-ta bann gran zanimo ti vinn ek enn brans ver pou montre ki zot ti pe vinn an pe. Ti ena enn lafoul tou kouler ek leopar, chita, lion, rinoseros, iyen, elefan, ziraf, samo, bef long korn, toro ti korn, serf, gazel, liev, top ek lera. Bann seki ti res dan dilo, hipopotam, pwason, krokodil, ti tal enn lamwatie lekor lor bor larivier ek lot lamwatie dan larivier. Bann ek de lapat, otris, pintad e pan ti pe bat zot lezel telma zot ti eksite; zwazo ti pe kriye dan pie, sotrel ti pe sante parey. Zarenie, lever, sanpie e milpie ti pe galoupe lor sali ou lor pie. Kamaleon ti pe pran so letan pou mars kasiet kasiet alor ki lezar ti pe galoup partou san aret dan enn plas. Zako, sinpanze ek goriy ti pe sot depi enn brans ziska lot. Mem bann pie e bann bwison ti pe balans dousma depi enn kote ziska lot, ti pe verse e ti pe res an plas kan ariv zot tour.

Labous ti deklar konpetision ouver ek enn sante:

nou fer sa pou nou kontan
nou fer sa pou nou kontan
nou fer sa pou nou kontan
parski nou tou sorti depi lanatir ansam

Lame e lipie ti fer serma pou aksepte rezilta ek gras, san fer kapris, san fer menas boykot, lagrev ou go-slo.

Bann Lame ti donn premie etap: zot ti zet enn bout dibwa lor sali. Lipie, gos ou drwat, ou toule de ti bizin ramas bout dibwa-la depi anba e zet li. De lipie-la ti kapav get ek sakenn ninport kan dan konpetision ek servi zot ledwa separeman ou ansam pou resi zot mision.
Zot ti pe sey tourn li lot kote, pous li, zot ti pe sey tou kalite sime me zot pa ti pe kapav ramas li bien, e pou bouz li, zot ti pe zis kapav donn enn kout pie pou li al inpe pli lwin. Kan zot inn trouv sa, bann ledwa lame in pran son prete ek labous e inn koumans riy zot bien mem. Bann Lebra, ki ti swazir sa etap la, ti pe fer defile kouma dan konpetision bote, ti pe fer granwar zot minser e diferan fason ki zot ti kapav ramas bout dibwa-la. Zot ti avoy dibwa-la lwin dan lafore, devan bann ouf kolektif bann spektater e konpetiter. Pou montre zot bann lezot talan: zot ti pe ramas bann ti lagrin disab depi enn bol diri; zot ti pe anfil zegwi; zot ti pe fer bann ti pouli pou bouz bann gro bout dibwa; zot ti pe fer bann zavlo ek avoy zot bien lwin, bann mouvman ki bann ledwa lipie ti zis kapav fer dan rev. Bann lipie ti zis kapav asize emerveye devan zot kouzin mins so abilite ek flexibilite. Bann lebra bann lezot spektater ti pe tap lame for for an solidarite ek zot bann kamarad lebra, e sa ti pe mari fatig lipie. Me zot pa ti pou sede: mem kan zot ti pe paret tris e zot gro ledwa ti pe tourn pous dan disab, zot ti pe sey kone kouma pou gagn konpetision-la.

Anfin, ti ariv lipie e ledwa lipie zot tour pou swazir enn tes. Zot, zot inn swazir enn seki sinp. Lame ti bizin kapav sarye lekor depi enn parti serk-la ziska lot. Bann ledwa arogan ti pe panse ki tes la ti bet. Ti bizin gete. Lekor ti anba-lao net. Lame ti pe tous sali; bann lizie ti pre ar later, zot lang vizion ti bloke akoz zot ti tro pre ar later; lapousier ti pe rant dan nene e fer li ternie. Lipie ek so ledwa ti pe flote dan ler: nyayo juu, bann spektater ti pe kriye ek sante.

Nyayo Nyayo juu
Hakuna matata
Fuata Nyayo
Hakuna matata
Turukeni angani

Me zot latansion ti fixe lor lame e lebra. Sa bann-la ki fek-la ti pe montre zot bann prouwes, pa ti pe kapav bouz enn pous. Apre de-trwa pa, lame ti koumans krye ar douler, lebra ti pe karote, tranble e les lekor la tonbe. Zot ti pran enn poz e sey ankor enn kout. Sa kout la, zot ti pe sey ekart bann ledwa bien pou kapav tini later me zis pous ki ti pe kapav bouze. Zot ti sey fer koustik me bann-la pa ti aksepte parski ti bizin lipie pou fini koustik-la. Ti ariv ler pou ledwa lipie riye. Zot ti pran enn gro lavwa an rouwe ek labous pou ki zot paret diferan ar ti lavwa bann ledwa lame ti servi. Kan zot inn tann banla, bann lame inn mari an koler e inn sey sarye lekor enn dernie kout . Zot pa ti mem kapav bouz enn pa. Bann lame ek zot ledwa ti deklinke net e ti abandone. Lipie ti fier pou montre zot bann prouwes atletik: zot ti pe mark letan, pavane, galoupe, fer so an longer ek so an oter san les lekor tonbe ditou. Bann spektater ti pe tap lipie lor sali an solidarite e pou montre zot kontantman. Bann lebra ti pe lev zot lame pou proteste sa mank lespri sportif-la, koumadir zot pa ti fer parey avan.

Me zot tou, mem bann spektater, ti remark enn zafer bizar ar bann lebra: bann pous ki ti ekarte kan bann lame ti pe sey sarye lekor, ti res ekarte. Bann organn rival ti pou re koumans riye kan zot inn remark enn lot zafer; olie ki bann pous separe ti rann lame so travay pli difisil, li ti rann so kapasite pou trap bann zafer pli for. Ki ti pe arive? Deformasion finn transform an formasion!

Deba ant bann organn lor kisanla ti gagne inn kontinie pou sink zour, parey kouma ena sink ledwa lor sak lame, ek sink ledwa lor sak lipie. Mem apre tou sa la, zot pa ti pe kapav deside kisanla ti gagnan; sakenn ti meyer dan seki li ti meyer; ek ni enn pa ti kapav debrouye san lot. Enn sesion spekilasion filozofik ti koumanse; lekor-la ki ti ete sa, zot ti pe demann sakenn. Zot ti realize ki lekor ti zot tou ansam; zot ti parmi sakenn. Sak organn ti bizin fonksione pou ki tou fonksionn bien.

Me pou anpes enn konpetision koumsa dan lavenir e pou anpes sakenn rant dan sime lot, tou bann organn ti deside ki a partir sa zour-la, lekor ti pou mars dibout, lipie bien lor later ek lame dan ler. Lekor ti kontan desizion-la me ti pou les bann zanfan mars kat pat pou ki zot pa blie zot orizinn. Zot ti pou diviz bann travay: lipie ti pou sarye lekor e kan li ti pou ariv so destinasion, lame ti pou fer bann travay ki ti bizin servi zouti.
Alor ki lazam e lipie ti pou fer travay sarye, lame ti pou servi so abilite pou travay ek lanvironnman e asire ki manze aterir dan labous. Labous, ou plito ledan, ti pou mase, avoy dan lagorz e dan lestoma. Lestoma ti pou ris tou bann bon zafer e vers zot dan enn sistem kanalizasion a traver ki tou bann bon zafer ti pou distribie dan tou kwin lekor. Apre, lestoma ti pou pran tou bann salte e zet dan so drin kot lekor ti pou expilse dan enn terin ouver ou anba later pou fertiliz li. Bann plant ti pou grandi e donn frwi; lame ti pou kas inpe frwi e met dan labous. Wi, samem ti serk lavi.

Mem bann zwe ek lamizman ti divize dan sa fason-la: sante, riye e koze ti pou labous; galoupe, zwe « football » ti pou lipie; alor ki « baseball » e « basketball » ti rezerve pou lame, eksepte ki lipie ti bizin galoupe. Dan atletism, lipie ti ena tou filier pou li. Sa divizion travay-la ti rann lekor imin enn masinn biolozik formidab, ki ti mem pli extraordiner dan sa ki li ti kapav fer an kantite e kalite ki bann pli gran zanimo.

Selma, bann organn lekor ti realize ki sa laranzman permanan ki zot ti ena la ti touzour kapav koz lager. Latet ki ti lao laba ti kapav koumans panse ki li-mem met e bann organn anba zot zis esklav. Zot ti asire ki an term pouvwar, latet e tou seki ti anba li ti egal. Pou met lanfaz lor la, bann organn ti asire ki douler e lazwa enn lorgann ti resanti par zot tou. Zot ti fini prevenir labous ki kan li ti pe dir mwa sesi sela, li ti pe koz pou lekor an antie e pa kouma sel proprieter.

Zot ti sante:

Dan nou lekor
Pena servant
Dan nou Lekor
Pena Servant
Nou servi sakenn
Nou pou nou
Nou servi sakenn
Nou pou Nou
Nou servi sakenn
Lalang pou nou lavwa
Tini mwa e mo tini twa
Nou konstrir enn lekor an bonn sante
Tini mwa mo tini twa
Nou konstrir enn lekor an bonn sante
Ena bote dan linite
Ensam nou travay
Pou enn lekor an bonn sante
Ensam nou travay
Pou enn lekor an bonn sante
Linite se nou pouvwar

Sa ti vinn limn antie lekor. Lekor sant sa ziska zordi e samem ki fer diferans ant imin ek zanimo ou bann saki inn rezet levolision diboute.

Malgre sa ki zot inn trouve, bann zanimo kat lapat pa ti anvi ena nanie a fer ek sa levolision-la. Sa bann zafer sante la ti ridikil. Labous ti fer pou manze, pa sante. Zot mem ti parti konservater dan lanatir e zot ti res ek zot labitid pou pa sanz nanie.

Kan imin aprann depi sistem bann organn, li fonksionn bien; me kan li get lekor ek latet kouma bann ennmi dan batay, enn pli for ki lot, li rapros li ar so bann kouzin zanimo kinn rezet levolision diboute.

Javed Jangeerkhan is a Mauritian optometrist and amateur photographer currently based in his home country. At the age of 18 he left Mauritius to pursue his studies in France between 2004 and 2008 where he graduated from the University of Nîmes. Shortly after his return in Mauritius he took up photography as a hobby and in 2015 he became the main photographer and Mauritian Creole translator of the Mauritius-based photojournalism project Koze Nou Ti Zil.

Soufia Bham writes, paints, photographs, and wonders. She occasionally travels to fulfil a painful desire to know more and be more. You can find more of her work at wwww.weareempower.org